Statisticile arată că una din opt femei va fi diagnosticată cu cancer de sân pe parcursul vieţii. Cine este răspunzător pentru faptul că, în ţara noastră, două treimi din paciente se prezintă la medic în stadii avansate, cu şanse de supravieţuire scăzute? Răspunsul la această întrebare este dat de dr. Mihaela Leşe.
În multe cazuri de infarct cerebral, se constată caracterul dinamic al modificărilor metabolice, acestea fiind prezente nu doar în vecinătatea leziunii, ci şi la distanţă, până în structurile cerebeloase. Fenomenul, denumit diaschizis de Constantin von Monakow, la începutul secolului XX, este ilustrat pe larg, cu multiple exemple, de acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.
Graviditatea este considerată factor de risc pentru apariţia accidentului vascular cerebral. Apariţia unui stroke în sarcină sau în post-partum, deşi rară, este un eveniment potenţial dramatic prin posibilele consecinţe materno-fetale. O prezentare a acestui subiect de graniţă realizează dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.
Recent, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Oradea, dl dr. Ritli Ladislau a anunţat că s-a realizat primul pas în vederea unui screening naţional pentru depistarea cancerului de col uterin. Dar limitarea unui program naţional de screening doar la efectuarea testului Babeş-Papanicolau ar fi un start nefericit, în opinia dnei dr. Mihaela Badea, medic primar ginecolog la „Micomi“ – clinică de colposcopie şi patologie a tractului genital inferior. Prin prisma unei bogate experienţe în specialitate, autoarea prezintă, într-un amplu articol, componentele necesare la realizarea unui program eficient de screening pentru cancerul de col uterin.
Printre urmările accidentelor vasculare cerebrale responsabile pentru alterarea calităţii vieţii pacienţilor se numără şi depresia post-AVC. Despre influenţa diferitelor leziuni cerebrovasculare şi despre rolul neuroimagisticii în cercetarea mecanismelor fiziopatologice posibil implicate în această afecţiune, în articolul semnat de dl acad. Constantin Popa, la rubrica Creierul vascular.
Abordarea terapeutică promptă, adecvată şi susţinută a pacienţilor cu traumatism cranio-cerebral grav reprezintă unul din cei mai importanţi factori în scăderea mortalităţii şi dizabilităţilor cauzate de această patologie. De asemenea, contribuie semnificativ la scăderea duratei de spitalizare şi a cheltuielilor aferente. Vă invităm să citiţi studiul „Managementul traumatismului cranio-cerebral sever în primele 24 de ore“, semnat de dr. Eva Gheorghiţă, dr. Luminiţa Neagoe, dr. Cristina Bucur şi prof. dr. A. V. Ciurea, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
